Principalele motive pentru care se folosesc căni filtrante de apă, sunt de a elimina gustul neplăcut de clor și de a reduce duritatea și calcarul, cauzate de concentrația excesivă de săruri de calciu (Ca) și magneziu (Mg) din apa de la robinet. Deși un anumit nivel de mineralizare a apei este benefic pentru sănătate, prea multe minerale fac ca apa, ceaiul, cafeaua și băuturile în general să aibă un gust mai puțin plăcut.

Apa dură afectează și aparatele electrocasnice: atunci când se fierbe, apa formează un sediment pe suprafața elementelor de încălzire, reducându-le durata de viață și sporind consumul de energie.

Mai rău este că, în cazul în care corpul este predispus să acumuleze săruri (ceea ce este ceva obișnuit), o mineralizare în exces supune rinichii unei presiuni suplimentare.

Reducerea durității apei

Pentru a deduriza apa, majoritatea cănilor filtrante folosesc rășină cu schimb de ioni. Aceasta reduce concentrația de calciu și magneziu din apă prin înlocuirea ionilor lor (Ca + și Mg2 +) cu sodiu. Ca și consecință, apa are un gust mai bun și formează mai puțin calcar.

Concentrația de magneziu din apa de la robinet este în general de câteva ori mai mică decât cea de calciu. Prin urmare, se recomandă menținerea sau restabilirea anumitor niveluri de magneziu în apa de băut, având în vedere efectul pozitiv al acestuia asupra sănătății noastre.

Există două metode, utilizate la scară largă, de îmbogățire a apei potabile cu magneziu:

În cazul primei metode, partea mai mare a rășinii cu schimb de ioni conținută în cartuș este inițial sub formă de magneziu (îmbogățită cu ioni de magneziu) [Brevet JP2014512268, Brevet EP2094611]. În timpul filtrării, ionii de magneziu se dizolvă în apă filtrată.

A doua metodă se bazează pe adăugarea de minerale de magneziu granulat fie în cartușul filtrant propriu-zis (Brevet EP3034145), fie într-un recipient separat [Brevet EP2517787]. În timpul contactului cu apa filtrată, aceste granule se dizolvă încet, iar magneziul este eliberat în mod uniform în apă.

Prima metodă are unele dezavantaje majore:

• Reduce semnificativ capacitatea cartușului de a elimina duritatea. Inventatorii acestei metode sugerează utilizarea unei proporții de 30% până la 70% de rășină cu schimb de ioni sub formă de magneziu, ceea ce înseamnă că doar partea care rămâne din rășină reduce calciul în exces. Astfel, calcarul începe să se formeze în aparatele electrocasnice mult mai devreme.
• În anumite condiții (cum ar fi, o salinitate ridicată sau un pH scăzut), apa poate asimila cantități semnificative de magneziu (până la 50 mg / l), astfel încât capacitatea de mineralizare a cartușului se epuizează prea repede.
• Dacă există ioni de sulfat în apa de la robinet, apa poate avea un gust amar după filtrare.

A doua metodă adaugă cantități mai mici de magneziu în apa filtrată.

Cu toate acestea, este mai puțin predispusă la a provoca un gust amar, iar capacitatea cartușului de a reduce duritatea apei rămâne aproape intactă. Aquaphor folosește această metodă de îmbogățire a apei cu magneziu la cartușele cănilor filtrante pe care le produce.

Țineți minte că magneziul din apa potabilă trebuie considerat ca un supliment de minerale în consumul dvs. zilnic. Principala sursă de minerale și vitamine pentru organism este o dietă sănătoasă.